România bifează o premieră importantă în infrastructură: primul tunel forat construit pe o autostradă este gata. Tunelul Momaia, parte din Secțiunea 4 Curtea de Argeș-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești, are aproximativ 1,35 kilometri, iar șoferii ar urma să îl poată traversa începând din luna octombrie, după finalizarea testelor și verificărilor de siguranță.

După ani în care tunelurile de autostradă au fost mai degrabă o promisiune pentru România, momentul așteptat de infrastructura rutieră a țării este aproape. Primul tunel forat de pe o autostradă românească a fost finalizat, iar lucrările de pe lotul Curtea de Argeș-Tigveni au ajuns la final.

„Vedeta” tronsonului este Tunelul Momaia, cunoscut și drept Tunelul Curtea de Argeș. Construcția traversează dealul Momaia și are o lungime de aproximativ 1.350 de metri.

 

Circulația ar putea fi deschisă în octombrie

Ultimul obstacol înaintea inaugurării îl reprezintă finalizarea testelor și verificărilor instalațiilor din tunelul Momaia. Dacă acestea se încheie fără probleme, noua secțiune a Autostrăzii Sibiu–Pitești ar putea fi deschisă circulației în cursul lunii octombrie.

Odată cu inaugurarea tronsonului Tigveni – Curtea de Argeș, șoferii vor putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din cei 122 de kilometri ai viitoarei autostrăzi Sibiu–Pitești.

 

 

Aproape 10 kilometri de autostradă, construiți într-un teren dificil

În spatele celor 9,86 kilometri ai lotului se află un volum impresionant de lucrări. Au fost forați aproximativ 1,35 kilometri de tunel, construite 12 poduri și pasaje cu o lungime totală de aproximativ 2,5 kilometri și montate 660 de grinzi. Constructorii au folosit aproximativ 375.000 de metri cubi de beton, în timp ce volumul de pământ excavat a ajuns la aproximativ 1,8 milioane de metri cubi.

La acestea se adaugă aproximativ 550.000 de metri cubi de umpluturi, 61 de kilometri de șanțuri și aproximativ 120.000 de tone de asfalt. 

Pe traseu a fost construit și un nod rutier la Tigveni.

 

Peste 2.500 de camere și senzori în tunel

Pentru șoferi, traversarea Tunelului Momaia va veni și cu reguli specifice. Viteza maximă în tunel este stabilită la 80 km/h, iar sistemele de siguranță sunt concepute pentru monitorizarea permanentă a traficului. Tunelul este echipat cu peste 2.500 de puncte de monitorizare, reprezentate de camere video și senzori. Sistemele pot detecta inclusiv obstacole sau situații periculoase apărute pe carosabil.

În funcție de gravitatea unei situații, infrastructura de siguranță poate permite închiderea unei benzi sau chiar a întregii galerii.

Așadar, șoferii care vor traversa pentru prima dată tunelul vor trebui să uite de opririle „pentru o fotografie”. Oprirea în tunel nu este locul pentru un selfie sau pentru admirarea construcției.

 

Primul tunel este doar începutul. Sibiu-Pitești va avea mai multe

Tunelul Momaia este primul finalizat pe o autostradă din România, însă nu va fi și ultimul. Pe Autostrada Sibiu-Pitești sunt prevăzute mai multe astfel de construcții. Pe Secțiunea 2 Boița-Cornetu se lucrează la mai multe tuneluri, printre care Tunelul Robești, de aproximativ 900 de metri, care a fost deja străpuns. În aceeași zonă sunt prevăzute și lucrări la Tunelul Balota, de aproximativ 500 de metri, precum și la Tunelul Boița 1, cu o lungime de aproximativ 250 de metri.

Astfel, ceea ce pare acum o premieră spectaculoasă ar putea deveni, în următorii ani, o imagine tot mai obișnuită pe autostrăzile din România.

 

Finalizarea lotului Curtea de Argeș-Tigveni este considerată un pas important pentru Autostrada Sibiu-Pitești, unul dintre cele mai dificile proiecte de infrastructură rutieră din România.

„Vedem luminița și pe Autostrada Sibiu-Pitești. Aviz cu aviz, etapă cu etapă, pod cu pod, ne apropiem de ținta noastră: să circulăm, până la finalul acestei decade, între provinciile istorice doar pe autostradă”, a transmis secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma.

Pentru șoferi, însă, cel mai așteptat moment este cel în care barierele se vor ridica, iar primele mașini vor intra în Tunelul Momaia, inaugurând astfel o nouă etapă pentru infrastructura rutieră din România.