Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox. Săptămâna Mare începe în Duminica Floriilor și se încheie în ziua de Paște. 

Paștele ortodox 2026 se apropie, iar credincioșii intră de luni, 6 aprilie, în Săptămâna Mare. Anul acesta, Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie, iar Vinerea Mare cade pe 10 aprilie. 

Este o perioadă de pregătire atât materială, cât și spirituală, în care curățenia din casă este dublată de curățirea sufletească. În aceste zile, gospodăriile se pregătesc intens pentru Paște, începutul săptămânii este dedicat treburilor gospodărești, iar finalul, rugăciunii, reculegerii.

Când nu se spală rufe în Săptămâna Mare

Potrivit obiceiurilor românești transmise din generație în generație, spălatul hainelor este permis doar în Lunea și Marțea Mare. Doar in aceste doua zile este indicat spalatul rufelor, lenjeriilor si perdelelor.

Miercurea Mare, Joia Mare și Vinerea Mare: zile de pregătire și reculegere

Începând de Miercurea Mare, regulile se schimbă, spălatul rufelor, cusutul devin interzise. Munca fizică si aruncatul de apa murdara în această zi este considerată lipsită de respect față de semnificația momentului.  De aceea, în multe familii se evită spălatul, certurile, petrecerile sau activitățile considerate nepotrivite pentru solemnitatea acestor zile.

Aceste zile sunt dedicate pregătirilor tradiționale pentru Paște. Credincioșii vopsesc ouăle roșii, pregatesc cozonaci si Pacă,  în aceaste zile se fac pomeni pentru sufletele celor răposați și se merge la spovedanie și împărtășanie.

Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor.

In aceste zile credincioșii se dedică rugăciunii și reculegerii, in special in Vinerea Mare, considerată cea mai solemnă zi din Săptămâna Patimilor.
Unii credincioși ține chiar post negru, iar obiectele ascuțite sunt lăsate deoparte, simbolic pentru a respecta semnificația răstignirii. Seara se merge la biserică pentru a trece pe sub masă.

Trecerea pe sub masă în Vinerea Mare este un obicei tradițional ortodox profund, simbolizând coborârea în mormânt și învierea alături de Hristos. Credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf (masa cu mormântul simbolic) de trei ori, reprezentând cele trei zile în care Iisus a stat în mormânt, cerând iertare, ocrotire și binecuvântare.

Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor finale. Se pregatesc ultimile bucate pentru masa de Paște, si se face ordine in casa, nu se sapala rufe. Seara, credincioșii merg la biserică pentru a participa la Slujba de Înviere a Domnului Iisus Hristos, si pentru a lua Lumină, pe care o duc acasa și la mormintele celor dragi.

Zilele Săptămânii Mari după ritul ortodox:

Duminica Floriilor: este ziua în care se marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim
Lunea Mare: prima zi a Patimilor lui Iisus. În Biserică, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt.
Marțea Mare:Marțea Mare sau Marțea Seacă, cum mai este cunoscută, este ziua în care Iisus le-a povestit celor 12 ucenici ai săi două parabole: Cea a celor 10 fecioare și a talanților.
Miercurea Mare: Este ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți, si Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi.
Joia Mare: Este ziua în care se amintește Cina cea de Taină unde Iisus instituie Sfânta Taina a Împărtășaniei – de unde se și spune că pâinea ( anafura ) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui.
Vinerea Mare: În această zi se ține post negru deoarece marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drum spre muntele Golgota,  răstignirea și moartea lui Iisus.
Sâmbăta Mare: Ultima zi din Săptămâna Patimilor, așezarea în mormânt a trupului lui Iisus.

Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște

- Tradiţia spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului.

- Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută.

- În prima zi de Paște este bine ca toată familia să mănânce din primul ou ciocnit, pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curățat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

- Cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Mare, se spune că merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

-Cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.

- Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.
-  Dacă păstrezi un ou roșu de Paște pentru 40 de zile, iar acesta nu se strică, se spune că vei avea noroc tot anul.
-  În ziua de Paști se așază o bucată mică de fier sub prag, drept protecție pentru casă.
- De asemenea, dacă prima persoană care îți intră în casă de Paște este bărbat, atunci vei avea noroc tot anul.